Definiția cu ID-ul 906782:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DETUNĂTÓR, -OÁRE, detunători, -oare, adj. Care răsună puternic (ca tunetul). Boierul, îndemnat de fala lui obișnuită, își scutura barba și umplea încăperea c-un glas detunător. SADOVEANU, O. VII 54.