A DETUNÁ detún 1. intranz. 1) A se produce un tunet (in urma unei descarcari electrice in atmosfera); a trasni. 2) A produce un zgomot puternic; a se auzi un vuiet mare; a bubui; a trasni. 3) (despre arme de foc) A se descarca cu zgomot; a bubui; a trasni. 2. tranz. 1) (persoane lucruri) A lovi trasnetul; a trasni; a fulgera. 2) fig. (persoane animale etc.). A face sa nu mai existe; a shterge de pe fatza pamantului; a nimici; a prapadi. /<lat. detonare