Definitzia cu ID-ul 444443:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
déspot (tzi) s. m. Tiran. Mr. dispot. Ngr. δεσπότης (sec. XVI) shi modern mai ales la formele der. din fr. despote. Der. despotic adj.; despotie s. f. (inv. regim al unui despot); despotism s. n. inv. despotismos (sec. XVIII; cf. Gáldi 169).