Definitzia cu ID-ul 906354:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESLUSHÍ deslushesc vb. IV. Tranz. 1. A distinge a deosebi a prinde cu urechea; a auzi. Dintre toate tunurile care trageau... Filipoiu deslushi unul cu un geamat sec. CAMILAR N. I 297. Din cauza lacrimilor nu mai deslushi cuvintele. SAHIA N. 90. 2. A distinge a deosebi a recunoashte a percepe (cu ochii); a vedea a observa in semiintuneric sau intro lumina slaba. Cu ochii atzintitzi prin noaptea sumbra Deslushim Urcind spre noi o umbra. CAMIL PETRESCU V. 46. Cind mam ridicat in sus doi haidamaci sar de dupa coliban fatza mea. Eu buimac nitzel de somn nu iam putut deslushi deodata bine. SANDUALDEA U. P. 104. ◊ Fig. Azi leash putea deslushi [faptele] numai daca mi sar vopsi in alb cele mai bune shi in negru cele rele. CAMIL PETRESCU T. I 356. ◊ Refl. impers. In livada se deslushira in curind pomii incarcatzi de floare. SADOVEANU O. V. 417. La stinga se deslushea mai bine incendiul de la Lespezi parca sar fi apropiat shi sar fi inviorat. REBREANU R. II 159. ♦ A scoate la lumina a face sa iasa in evidentza a reliefa. Focul... lumina omul deslushea amanuntzimile. CONTEMPORANUL VII 194. ♦ A descifra a citi. Gingavea glasul celui mai vechi dintre baci deslushind cu cazna slovele ceaslovului. CAMILAR T. 14. 3. A desprinde dintrun complex de idei a descurca a clarifica a lamuri a limpezi a intzelege. Vorbea cu ironie despre staruintzele mele de a deslushi chestia influentzei mediului asupra artistului. GHEREA ST. CR. II 16. ◊ (Cu pronumele in dativ) Mehmet Padishah... dorea pe Rabia Gülnuk fara ashi putea inca deslushi daca fagaduintza care o daduse privea o moarte de om ori un colan de margaritare. SADOVEANU Z. C. 275. Niciodata nam putut sami deslushesc lamurit aceste doua cuvinte: moarte shi nimicire. RUSSO O. 136. ◊ Refl. (Subiectul este lucrul clarificat) Toate i se deslushira shii veni in minte popasul in colonie. SADOVEANU P. M. 244. Dupa citva timp un gind se deslushi bine in mintea lui. SANDUALDEA U. P. 180. Cite lucruri neintzelese bine peatunci i se deslusheau acum in minte. VLAHUTZA O. A. III 14. ♦ Refl. A se lamuri a se clarifica (asupra unui lucru). Afurisita de gramatica imi scoate peri albi... poate cu tine care ai trecut pe la parintele Duhu sa ma pot deslushi. CREANGA A. 87. ♦ (Complementul indica lucrul explicat) A explica a face pe cineva sa priceapa. Pantalemon se ashezase pe banca shii deslushea agitat faptele sale lui Miclutz. DUMITRIU V. L. 80. Sava ne deslushi intre altele k nevasta e la ogor k a prinso acolo furtuna shi k trebuie sa pice dintro clipa in alta. C. PETRESCU S. 30. ◊ (Complementul indica persoana careia i se explica) Pe Roshul tziam daruit Dar nu mi team deslushit K nul poatencalica Decit stapin’su Corbea. TEODORESCU P. P. 530.