DESHIRÁ deshír vb. I. Refl. 1. (Despre obiecte inshirate pe atza in special despre margele) A ieshi de pe atza a se desprinde a cadea (rasfirinduse unul cite unul). (Poetic) Sunetele lor se deshirau de pe o cordea de aur shi cadeau unele dupa altele k nishte margaritare. MACEDONSKI O. II 317. ◊ Tranz. Le deshira cind shi cind SHi lenshira iar cintind. ALECSANDRI P. II 193. ◊ Fig. Apeleshi deshira graiul nentrecut. MACEDONSKI O. I 187. 2. (Despre atza infashurata pe ghem sau pe tzeava shi despre gheme sau tzevi) A se desfashura a se intinde intrun fir lung; a se desfira. (Fig.) K dintrun ghem vinat se tot deshira cite unul dobitoace shi oameni... grabind la vale. CAMILAR T. 34. Anii aceia sau deshirat... turburi. SAHIA N. 86. ◊ Tranz. Fig. Iar amintirea prinde sa deshire O tinara poveste de iubire. CERNA P. 26.3. (Despre o impletitura sau un obiect impletit) A se desface a se destrama. Dantela se deshira. (Tranz.) Viatza nui un tricotaj daca ai greshit sa deshiri totul shi so iei de la inceput. CAMIL PETRESCU T. I 168. ◊ Fig. Se deshira in vazduh un norishor. GALACTION O. I 439. 4. Fig. (Despre om shi despre corpul omenesc) A se destinde in toata lungimea lui. Chipurile noastre de umbra se lungira in aer trecind pe deasupra stinii shi se deshirara mistuinduse pe zarile departate ale muntzilor. HOGASH M. N. 203. Atunci Pasarila se deshira o data shi se inaltza pana la luna. CREANGA P. 268. 5. Fig. (Despre locuri shi peisaje din natura) A se intinde in fatza spectatorului a se desfashura. Cimpul verde se deshira fara sfirshit. SAHIA N. 86. O fishie de apus se deshira peste Dunare shi tzarmuri. id. ib. 40.