deshantzat² ~a a [At: BUDAIDELEANU T. V. 42 / V: (reg) dash~ deshan~ deshen~ dishen~ dish~ / S shi: (inv) dessh~ / Pl: ~atzi ~e / E: deshantza] 1 (Pop) Care incalca limitele buneicuviintze Si: corupt decazut destrabalat stricat. 2 (Pop; mai ales d. femei) Care duce o viatza extrem de imorala Si: depravat desfranat dezmatzat imoral stricat. 3 (Pop; d. lucruri) Dezordonat. 4 (Pop; d. vorbe) Care nu se justifica (intro imprejurare) Si: deplasat nepotrivit. 5 (Pop) Care iese din comun depashind proportziile realitatzii Si: exagerat extravagant. 6 (Reg) Care shocheaza prin aspect manifestare evolutzie Si: ciudat curios straniu (liv) bizar. 7 (Trs) Trist. 8 (Irg) Glumetz.