DESFACÚT² A desfacutzi te adj. 1. (Despre obiecte formind un tot) Descompus desprins destramat rasfirat imprashtiat; demontat. Bicicleta a stat o saptamina desfacuta. ▭ Eantrun suflet vine Cu parul desfacut La mine. TOPIRCEANU B. 34. 2. (Jur.; despre invoieli scrise sau verbale) Anulat. Tribunalul a declarat casatoria desfacuta. 3. (Despre haine) Descheiat dezlegat. Cu fidarul desfacut. ♦ (Despre o scrisoareun pachet un lacat etc.) Deschis. O scrisoare desfacuta. 4. Vindut. Marfa desfacuta.