DESCOÁSE descós vb. III. 1. Tranz. shi refl. A (se) desface cusaturile. 2. Tranz. Fig. A pune cuiva intrebari multe shi insistente pentru a afla anumite lucruri; a iscodi. ♦ A analiza amanuntzit o problema sau o situatzie pentru a o intzelege. [Perf. s. descusui part. descusut] Pref. des + coase.