DESCILCÍ descilcesc vb. IV. Tranz. A desface fire (de atza de par etc.) incilcite incurcate. ♦ Fig. A descurca a lamuri a limpezi. SHi popa da sa descilceasca Ce scrie in hirtiamparateasca. BENIUC V. 157. ◊ Refl. (Rar) Anevoie sar descilci din valmashagul de ginduri ce i se imbulzesc sub condei. VLAHUTZA O. A. 229.