DEPÁRTE adv. (In opozitzie cu aproape) I. (Cu sens local) 1. La mare distantza. Departe mai fu satul! MACEDONSKI O II 49. Prislea lua buzduganul il azvirli inapoi mai departe decit il azvirlise zmeul. ISPIRESCU L. 85. Tirgul era cam departe shi iarmarocul pe sfirshite. CREANGA P. 39. In veci il voi iubi shin veci Va raminea departe. EMINESCU O. I 175. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «pina» shi indicind punctul pina la care masuram distantza) Departei pinan sat? COSHBUC P. I 228. ◊ Loc. adv. Pina departe = pe o distantza mare. Roua stralucea pina departe. CAMILAR N. I 90. Pe departe = pe ocolite nu fatzish nu dea dreptul; indirect. Ne aminteshte pe departe vorba intzeleptului. CARAGIALE O. III 249. Nici pe departe = nici macar putzin; de loc. Ai! ce mai cal! Al meu taiat din lemn de corn... Nici pe departe naducea cuacela. BENIUC V. 36. Na avut nici pe departe aerul cuiva care vine sashi gaseasca pe a lui. CAMIL PETRESCU T. II 49. 2. (In loc. prep.; in legatura cu notziuni concrete sau abstracte) Departe de... = la mare distantza de... Nu eshti departe de adevar. CAMIL PETRESCU T. III 293. Eram departe de a fi un romantic. M. I. CARAGIALE C. 105. Acolo in creierii muntzilor traieshte el de atita timp foarte multzumit departe de zgomotul capitalei. CARAGIALE O. II 219. ◊ (Prep. «de» poate fi despartzita de departe prin alte cuvinte mai ales prin verbe) Departe sint de tine shi singur linga foc Petrec in minte viatzami lipsita de noroc. EMINESCU O. I 107. Departei Griva de iepure (se zice cind cineva pune alaturi sau compara lucruri cu totul deosebite intre ele). ◊ (Cu elipsa verbului in propozitzii exclamative exprimind dorintza de a indeparta pe cineva sau ceva) Departe de noi o astfel de banuiala! ISPIRESCU L. 378. De eshti om bun aproape de chilioara mea; iara de eshti om rau departe de locurile aceste. CREANGA P. 90. (Expr.) Departe de mine gindul... = nici nu ma gindesc sa... ◊ (Cu determinari locale sau cantitative) Gitul putea sai joace k intrun cerc de bute iar cravata se tzinea la citeva degete departe de trup. BASSARABESCU V. 45. Piatza se intinde... intro cercoferintza de trei «verste» insemnata cu stalpushori de lemn de 34 stinjini departe unul de altul. NEGRUZZI S. I 36. 3. La un loc indepartat in departare. Fulgera din cind in cind shi se lumineaza departe o dunga de padure. SAHIA N. 26. De intilnea vrun om calare pe drum intreba: departeai lasat pe voda voinice? CREANGA P. 108. Departe vedeorashul. EMINESCU O. I 94. Nu departe sta Pepelea tupilat in flori de mai. ALECSANDRI P. A. 116. Cine se scoala de dimineatza departe ajunge. ◊ Loc. adv. Mai departe = dincolo de un anumit punct in spatziu; in continuare inainte. Citeshte mai departe. ▭ Pai k sa nu mergem mai departe te intreb eu: ce are el cu mine? SEBASTIAN T. 29. Dupa trei zile plecara mai departe. ISPIRESCU L. 6. Mergind ea mai departe numai iata ce vede o fintina. CREANGA P. 287. Sta zimbind deo amintire pe genunchi scriind o carte So trimitza dragei sale de la Argesh mai departe. EMINESCU O. I 149. De departe = de la mare distantza; din departare. (In legatura cu verbe de mishcare) De undeva de departe veneau sunete moi de talangi. SADOVEANU O. IV 11. De departen vai coboara tinguiosul glas de clopot. EMINESCU O. I 76. La dreapta se vad tunuri... Deprinsea zvirli moartea in dushmani de departe. ALECSANDRI P. III 337. (In legatura cu verbele «a vedea» «a auzi» sau altele asemanatoare) Ferestrele strimbe aratau de departe k nishte ochi minioshi sub uriashe cushme tzuguiate. CAMILAR N. I 324. Se aud afara de departe urale zguduitoare. CARAGIALE O. III 22. Danila... privea de departe valmashagul acesta. CREANGA P. 53. Nauzi tu de departe cucoshul ragushit? EMINESCU O. I 98. ◊ Expr. Ruda de departe = ruda al carei grad de filiatzie se situeaza dupa un shir de rude cu grad intermediar. A ajunge departe v. ajunge. ♦ (Substantivat neobishnuit) Departare. Amurgul innegrise zarea. Sauzean departe tremurat cintarea Buciumului jalnic. COSHBUC P. I 249. II. (Cu sens temporal) Intrun moment departat de timpul prezent (in trecut sau mai ales in viitor). Poate nui prea departe aceasta zi Cind vetzi culege roadele faptelor voastre. DESHLIU G. 44. Bate vintul dintro parte Iarnai ici varai departe. EMINESCU O. I 214. ◊ Loc. adv. Mai departe (exprima continuarea unei actziuni sau dainuirea unei situatzii in timp). Ramasera totzi mai departe in picioare ashteptind. DUMITRIU N. 29. Al meu nume o sal poarte Secolii din guran gura shi lor duce mai departe. EMINESCU O. I 133. ◊ (Adjectival; neobishnuit) Intrun simbure viatza sta ascunsa vreme indelungata... k sa tzishneasca la lumina sa incoltzeasca sa creasca sa dea roade shi semintze altele pentru o mai departe viatza. CARAGIALE N. F. 11. Nu mai departe = a) (in legatura cu un adverb de timp) na trecut sau nu va trece mai mult timp decit... Un vis urit... din care or sa iasa curind poate nu mai departe decit miine? VLAHUTZA O. A. III 82. Azi leam vazut nu mai departe. ISPIRESCU L. 316. Ah! cind gindesc k ieri nu mai departe... se jura... k ma iubeshte. NEGRUZZI S. I 51; b) (rar intarind un pronume personal) nu altul chiar eu (tu el etc.). Eu nu mai departe de cite ori nam vazut barbatzi incintatzi de femeile lor. La TDRG.