DEGEÁBA adv. 1. In zadar zadarnic fara rost fara nici un folos. Sa nu mai umble unul shi altul dupa intzelegeri cu boierii cai degeaba. Sai stringan chingi de la bun inceput. GALAN Z. R. 249. Nu putetzi degeabai orice truda Sa legatzi cu lantzuri primavara. BENIUC V. 80. Degeaba imprashtii tu vintul Din coama piciorul tau scurma Degeaba pamintul. COSHBUC P. II 28. Degeaba mai batzi apan chiua sa saleaga unt. CREANGA P. 118. 2. (Uneori precedat de prep. «pe») Fara plata pe nimic gratis. Noi am mincat degeaba shi banii pentru pine i avem in punga cu prisos. CREANGA A. 145. Sa slujeshti tu degeaba?... Cum sa nutzi iei tu dreptul tau? EMINESCU N. 22.