DEGAJÁRE degajari s. f. Actziunea de a (se) degaja shi rezultatul ei. 1. Raspindire exalare. Degajarea caldurii. 2. Eliberare (de o sarcina de un obstacol). Sa realizat degajarea shoselei. ◊ (Tehn.) Unghi de degajare = unghi care fatza de ashchiere a unei unelte taietoare (de exemplu cutzitul strungului) il formeaza cu planul perpendicular pe suprafatza care o prelucreaza. ♦ (Sport) Trimiterea mingii departe de poarta proprie.