DEGAJÁRE s.f. 1. Actziunea de a degaja shi rezultatul ei; raspandire exalare; eliberare de o sarcina de un obstacol. ♦ Indepartare a unei portziuni de material de pe o piesa de pe un teren etc. 2. (Concr.) Canelura circulara realizata prin ashchiere la exteriorul sau interiorul unei piese cilindrice. [< degaja].