DECORTICÁ decortichez vb. I. Tranz. 1. A desprinde shi a inlatura cojile de pe unele semintze in vederea consumului. ♦ A curatza de coaja arborii cu scopul de a starpi insectele daunatoare shi ouale lor. 2. A indeparta chirurgical total sau partzial o membrana ingroshata care inveleshte un organ (creier rinichi etc.). Din fr. décortiquer lat. decorticare.