DECÓR decoruri s. n. 1. Ansamblu de pinze pictate paravane mobile shi alte obiecte care servesc la crearea cadrului unei piese de teatru pe scena. Decorul reprezinta gradina unei minastiri. ISAC O. 147. Decorul piesei acelashi k in toate actele. MACEDONSKI O. II 280. Greul era teatrul romin pentru care trebuia creat tot: decoruri piese personal etc. NEGRUZZI S. I 342. ♦ Fig. Cadru fundal ambiantza loc in care se petrece o actziune; peisaj tablou. E numai alb Cantrun decor alpin. CAMIL PETRESCU V. 98. Tu dai naturii palide decoruri. CAZIMIR L. U. 38. K printrun farmec tabloul se schimba se trag padurile in laturi shi un minunat decor de stinci se inaltza in fatza noastra. VLAHUTZA O. A. 415. 2. Ceea ce serveshte pentru a decora ceva; ornament podoaba; totalitatea ornamentelor podoabelor care servesc la infrumusetzarea interiorului sau exteriorului unei cladiri unei sali etc.