Definitzia cu ID-ul 896036:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DECÍT2 adv. (Cu sens restrictiv dupa un verb la forma negativa corespuntind lui «numai» dintro propozitzie afirmativa) Nu ridica mina decit spre ashi potrivi mai bine pe cap chipiul. CAMILAR N. I 262. Vagoanele nu circulau decit cu perdelele trase. CAMIL PETRESCU U. N. 6. Nu se auzeau decit greierii shi cosashii. IBRAILEANU A. 150. Dar pe drum nu alerga decit praful rificat de un vint baltaretz. MACEDONSKI O. III 5. Cautind intro parte shi in alta... nu gasi decit un tron odorogit. ISPIRESCU L. 10. ◊ (Precedat de un adjectiv sau un pronume nehotarit) Na fost altceva decit gura lumii. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 31. K sa scapi de pedeapsa alt chip nu e decit sa te duci sami aduci pe fata lui VerdeshImparat. ISPIRESCU L. 42. Nam alta mingiiere... Decit sanaltz la tine duioasa mea gindire Stelutza zimbitoare. ALECSANDRI P. A. 63. (In intrebari retorice) Caci pentru care alta minune decit tine Miash risipi o viatza de cugetari senine Pe basme shi nimicuri. EMINESCU O. I 232. ◊ (Invechit urmat de «numai») Nici pot ave mingiiere Decit numai in suspinuri. CONACHI P. 100. Ah! shi scrisul numi sporeshte decit numai catra tine. id. ib. 104. ◊ Expr. Nam (nai etc.) decit sa... = a) singurul lucru care imi (sau itzi etc.) ramine de facut este sa... itzi recomand sa... Iata pistolul... il tziu eu nai decit sa tragi piedica. NEGRUZZI S. I 23; b) sint (eshti etc.) liber sa... daca vreau (vrei etc.). Nare decit sa se ascunda daca i e frica. CAMIL PETRESCU T. II 370. Tu nai decit sa stringi baierele pungii. ALECSANDRI P. 1236. Nai (nare etc.) decit! = potzi (poate etc.) so faci (faca etc.) putzin imi pasa. SHtiu k o sa ma impushcatzi... a spus el cu glas hotarit Curtzii. Navetzi decit! CAMILAR N. I 365. Annie strimba din nas... Sabina strinse din umeri la acest refuz: Nai decit! C. PETRESCU C. V. 116. ♦ (La inceputul unei fraze cu valoare de conjunctzie adversativa fatza de fraza anterioara) Dar insa numai (k). Decit cuconu Ionitza era din acei oameni ashezatzi la minte shi la simtzire care pentru a potrivi masura arunca tot ce gasesc in cumpana amarurilor vietzii. HOGASH DR. II 94. Decit fugind astfel de locurile luminate de shtiintza shi tot ashezinduse in locurile mai intunecoase lumea transcendenta shi transcendentala patzeshte citeodata sarmana k vai de ea. GHEREA ST. CR. II 20. Afurisita de turbinca ma vira in toate boalele... Decit nam incotro; trebuie sa ma duc. CREANGA P. 314.