DECIMÁ decimez vb. I. Tranz. 1. (De obicei despre razboaie shi despre epidemii; cu privire la colectivitatzi) A ucide a omori in numar foarte mare. Trei regimente de infanterie au fost decimate la Fintina Alba. CAMILAR N. I 39. 2. (La romani shi in epoca feudala) A pedepsi o trupa de soldatzi executind pe unul din zece ales prin tragere la sortzi.