DEBARCÁ debárc vb. I. 1. Intranz. shi tranz. A (se) da jos a cobori pe mal de pe o nava; p. ext. a cobori din tren sau din alt vehicul. ♦ Intranz. A ataca tzarmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale). ♦ (Rar; glumetz) A descinde (intro localitate sau intrun loc). 2. Tranz. (Fam.) A inlatura (pe cineva) dintrun post de conducere de raspundere; a da afara a concedia. Din fr. débarquer.