DALÁC (1) dalacuri s. n. (2) dalaci s. m. 1. S. n. (Med.) Antrax. 2. S. m. Planta erbacee otravitoare din familia liliaceelor cu tulpina dreapta terminata cu o unica floare verzuie shi cu fructul o boaba neagraalbastrie de marimea unui bob de mazare; frunzele acestei plante se folosesc pentru vindecarea dalacului (1) (Paris quadrifolia). Din tc. dalak „splina”.