DADACÍ dadacesc vb. IV. Tranz. 1. A ingriji (in calitate de dadaca) un copil. Alaturi de parintzii mei in inima mea ishi are locul mama Sia... femeia de incredere care ia dadacit shi crescut pe dinshii k shi pe mine. M. I. CARAGIALE C. 73. 2. Fig. A se ocupa de o persoana (adulta) k de un copil; a indruma a conduce; (fig. ironic) a sfatui insistent pina la plictiseala. Uitate mata pentru ce sa intors. K sa gogeasca shi eu sa stau shi sal dadacesc! C. PETRESCU O. P. II 48. Am cunoscut pe vestitul Kirkireu... care crescuse pe banul Manolache Baleanu shi la dadacit pina la moarte. GHICA S. 258.