Definiția cu ID-ul 546826:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂPETÉNIE, căpetenii, s. f. Persoană care se află în fruntea unui grup; conducător, șef, comandant. ◊ Loc. adj. De căpetenie = de frunte, principal. [Var.: (reg.) căpiténie s. f.] – Din capete (pl. lui cap) + suf. -enie.