Definiția cu ID-ul 711267:
Jargon
cămáșă, -e, s.f. – Pe timpul verii, bărbații nu poartă decât cămașa scurtă până la brâu, albă și cu mâneci largi, țesută din in sau cânepă (Papahagi 1925: 98). – Lat. camisia.
cămáșă, -e, s.f. – Pe timpul verii, bărbații nu poartă decât cămașa scurtă până la brâu, albă și cu mâneci largi, țesută din in sau cânepă (Papahagi 1925: 98). – Lat. camisia.