Definiția cu ID-ul 915758:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CUVÎNTĂTÓR2, -OÁRE, cuvîntători, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care vorbește în public; vorbitor, orator. De la tribună coboară, greu, cel din urmă cuvîntător. SAHIA, N. 21.