CUVÍNT cuvinte s. n. 1. Element al vorbirii omeneshti (constind dintrun fonem sau un complex de foneme) de care e legat un sens care este susceptibil de o intrebuintzare gramaticala shi care poate fi intzeles de o colectivitate de oameni reunita intro comunitate istorica; vorba. Mame! Invatzatzi pruncii voshtri Inainte de cuvintul mama inainte de cuvintul piine cuvintul pace! POEZ. N. 92. Se sfarima a jale blinda in tremuratele cuvinte SHi povestea incet moshneagul mishcindushi pletele carunte. GOGA C. P. 9. Cuvintun vers devine un bici de foc un steag O trimbitza dealarma. ANGHELIOSIF C. M. II 50. Dei zice un singur cuvint eshti mort. ALECSANDRI T. I 82. Joc de cuvinte = spirit gluma bazata pe asemanarea cuvintelor; calambur. Cuvinte incrucishate = joc in care cineva trebuie sa gaseasca o serie de cuvinte astfel aranjate intro figura geometrica incit cele citite orizontal sa aiba cite o litera comuna cu cele citite vertical. (Lingv.) Fond principal de cuvinte v. fond. (Gram. impropriu) Parte de cuvint = parte de vorbire v. parte. ◊ Expr. A nu gasi (sau a nu avea) cuvinte = a nu fi in stare (sub impresia unui sentiment puternic) sa exprimi ceea ce gindeshti. Nu gasesc cuvinte k sa infierez purtarea ta. Cu alte cuvinte = exprimind acelashi lucru in altfel; ashadar in concluzie. Adica cu alte cuvinte... Sa va dau afara pe voi shi sai iau pe dinshii in loc? ALECSANDRI T. I 408. Intrun (sau cu un) cuvint = pe scurt in rezumat in concluzie ashadar. Intrun cuvint... «turdus» nu este citushi de putzin «graurele» rominesc. ODOBESCU S. in 29. In putzine cuvinte = pe scurt in rezumat. Cuvint cu cuvint = fara nici o modificare intocmai exact. (Regional) Dintrun cuvint = fara a mai sta la ginduri imediat. Eu raspund dintrun cuvint Farsa pun ochiin pamint. JARNÍKBIRSEANU D. 44. 2. (Mai ales la pl.) Ginduri idei exprimate prin vorbe; spuse zise. Fierbintzi cuvintele lui Gorki sint Le simtzi pulsind in vine barbateshte. DRAGOMIR S. 42. A fost atita chiu shi cint. Cum nu sa pomenit cuvint. COSHBUC P. I 58. Can basmei a cuvintului putere: El lumi aieveatzi face din pareri. VLAHUTZA O. A. 25. Cuvintele lui Schiller ce le cetisem... imi venira in minte. NEGRUZZI S. I 54. Din cel intii cuvint mi sau dat 280 galbini. KOGALNICEANU S. 231. Cuvint greu = vorba hotaritoare decisiva. Cuvinte grele = vorbe aspre de dojana de ocara. Cuvint introductiv sau cuvint inainte = prefatza. (Astazi rar) Purtator de cuvint = persoana autorizata sa exprime in mod public pareri care reprezinta punctul de vedere al unui stat al unui guvern al unei organizatzii oficiale. ◊ Expr. In (toata) puterea cuvintului = in intzelesul adevarat pe deplin cu desavirshire. Ishi descarca minia in toata puterea cuvintului. CREANGA A. 36. A pune un cuvint (bun) = a face o interventzie (pentru cineva). La rugat pe avocatul consilierul shi prietenul ministrului sa puna un cuvint bun shi sa obtzina o mutare intro statzie mai omenoasa. C. PETRESCU A. 292. A arunca un cuvint v. arunca. A taia (sau a curma) cuiva cuvintul = a intrerupe (pe cineva) din vorba. Imparatul i taie cuvintul. ISPIRESCU L. 23. (Rar) A lua (cuiva) cuvintui din gura = a lua vorba din gura v. vorba. Tocmai!... Miatzi luat cuvintul din gura. ALECSANDRI T. I 291. (Mold.) Nici (nu) mai ramine cuvint = nici nu mai incape discutzie nici nu mai poate fi vorba. Lingurarilor nici mai ramine cuvint li se lungise urechile de foame ashteptind. CREANGA A. 54. (Regional) A incepe cuvint = a incepe vorba a vorbi. Marfai in odaia cea mare de dincolo incepu iarashi cuvint gospodina. SADOVEANU B. 98. ♦ Subiect de vorba de povestire; istorisire. Sa numi uit cuvintul. CREANGA A. 41. Cuvintul din poveste inainte mult mai este. CREANGA P. 199. 3. Cuvintare discurs conferintza. Cuvint de deschidere. ▭ Partidul nostru a avut marea cinste de a trimite o delegatzie a sa la Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. In cuvintul nostru de salut am cautat sa exprimam dragostea nemarginita a oamenilor muncii din Republica Populara Romina pentru eliberatoarea noastra Uniunea Sovietica. GHEORGHIUDEJ C. XIX 5. ◊ (Rar la pl.) Trimitemi o colectzie a cuvintelor marieisale catra Adunare. KOGALNICEANU S. 200. ◊ Expr. A cere (sau a da a avea) cuvintul (intro adunare) = a cere (sau a da etc.) dreptul de a vorbi. A lua cuvintul = a vorbi (intro adunare). (Invechit) A face cuvint = a tzine o cuvintare. Suinduma in picioare peun scaun leam facut acest cuvint. NEGRUZZI S. I 198. 4. Invatzatura indrumare sfat; p. ext. dispozitzie ordin. Din cuvintul lui nu se abatea. ISPIRESCU L. 18. ◊ Loc. adv. (Mold.) De cuvint = indata numaidecit pe loc. Iar Ipate de cuvint se prinde in joc linga o fata. CREANGA P. 163. ◊ Expr. A intzelege (sau a shti) de cuvint = a asculta de spusele de sfaturile sau de ordinele cuiva. Ce folos insa!... nu intzelege de cuvint. ALECSANDRI T. I 120. Cuvint de ordine = dispozitzie data de un superior (in armata intro intreprindere intro institutzie). 5. (Invechit shi arhaizant) SHtire veste informatzie; zvon. Dupa cuvintul trimis de jupin Traico Popa Tonea se hotari sa treaca la Cladova. GALACTION O. I 188. SHi sa pornit apoi cuvint! SHi patru margini de pamint Ce strimte au fost in largul lor Cind a pornit salergen zbor Acest cuvint mai calator Decit un vint! COSHBUC P. I 54. 6. Promisiune fagaduiala asigurare legamint. Eu ma prind sa tzil dau [griul] in girezi. Nui cuvint gospodaresc? CREANGA P. 156. Cind omul are cuget cuvintui e cuvint. ALECSANDRI T. II 117. Aminte satzi aduci Deale noastre vorbe dulci; Deale noastre dragi cuvinte Ceau ramas neispravite. JARNÍKBIRSEANU D. 267. Omul se leaga cu cuvintul nu cu friul. ◊ Expr. Om de cuvint = om care ishi tzine fagaduielile pe a carui promisiune potzi pune baza. Cuvint de onoare (sau de cinste) = promisiune sau asigurare care angajeaza cinstea cuiva care garanteaza k cele spuse sint adevarate sau vor fi implinite. Despotzii nau inima shi nau cuvint de cinste. CAMIL PETRESCU B. 188. A (sau ashi) da cuvintul (de onoare) = a promite a fagadui a se lega. TZiam dat o data cuvintul... in mine potzi avea incredere. CARAGIALE O. II 277. (A crede) pe cuvint = (a crede) fara a mai controla exactitatea spuselor cuiva sau fara a mai cere dovezi. Prefectul juca pe cuvint dar pierduse shi in felul asta. DUMITRIU N. 114. Ashi tzine cuvintul sau a se tzine de cuvint = a indeplini o promisiune facuta a se tzine de angajamentul luat. Teai tzinut de cuvint mosh Nichifor. CREANGA P. 114. 7. (Invechit shi arhaizant) intzelegere pact acord conventzie. Iar daca nu mia placea nimic din ce mii spune sami ramii zalog pe o suta de galbeni. Bun cuvint. SADOVEANU D. P. 155. ◊ Expr. (Regional) A se intzelege (cu cineva) la cuvinte = a se invoi a cadea de acord. Mihai... se intzelese cu el la cuvinte. ISPIRESCU M. V. 55. 8. Parere opinie exprimata; punct de vedere. Cetatzenilor Republicii Populare Romine li se garanteaza prin lege: a) libertatea cuvintului; b) libertatea presei; c) libertatea intrunirilor. CONST. R.P.R. 40. ◊ Expr. Ashi spune cuvintul = ashi manifesta parerea opinia. Libertate drept de a se plinge de a formula revendicari. Atzi pus cu totzii juramint Sa navem drepturi shi cuvint; Batai shi chinuri cind tzipam Obezi shi lantz cind ne mishcam. COSHBUC P. I 209. 9. Discutzie vorbarie cearta. Nam avut cu el nici un cuvint. ◊ Expr. Schimb de cuvinte = discutzie aprinsa cearta. (Mold.) Nui cuvint = nu incape vorba nu se discuta nam ce zice. Doamne mai Chirica bun suflet de femeie mai am!... Buna stapine nui cuvint. CREANGA P. 168. 10. Motiv ratziune rost justificare pricina cauza. Unii au cuvint a crede... k nar fi fost strain shi deo oarecare ceata vestita pe vremuri care a tilharit departe in tzara ungureasca. C. PETRESCU R. DR. 128. Ma multzumii doar sa gasesc cusur frunzelor de plop k fac prea mare galagie degeaba shi fara cuvint. HOGASH M. N. 13. O frunza veshteda nutzi da Cuvint sa zici cai toamna. COSHBUC P.I 79. Am eu cuvinte sa ma port asha. CARAGIALE O. III Daca tu shtiai problema astei vietzi cu care lupt Ai vedea k am cuvinte pana chiar sa o fi rupt. EMINESCU O. I 137. ◊ Expr. Sub (sau pe) cuvint k... sau pentru cuvintul k... = pentru motivul k... din pricina k... sub pretext k... Comisia de plasa a constatat numarul clacashilor; advocatul... a contestat aceasta lucrare pe cuvint k sa trecut intre clacashi shi 28 de oameni cari nau facut claca. I. IONESCU D. 414. Sub acest cuvint k... = cu conditzia k... Oi sa te scot in lume dara numai subt aiest cuvint k sa nu spui nimaruia unde moi ascunde. SBIERA P. 311. Sub nici un cuvint = sub nici un motiv in nici un caz. Se urca in tren sa nu se mai intoarca sub nici un cuvint. PETRESCU I. II 145. Cu drept cuvint = pe buna dreptate in mod intemeiat. Cu drept cuvint cetitorul va fi clatit din cap. EMINESCU N. 33. Cu drept cuvint te ashteptai sa fii rasplatit... pentru toate ostenelile ce ai depus in opera ta ODOBESCU S. III 10. 11. (Rar) Facultatea de a vorbi; voce grai. K lovit de trasnet a ramas fara cuvint.