cutremurá (cutrémur cutremurát) vb. 1. A face sa tremure. 2. A scutura a clatina. 3. A infiora a inspira teama a ingrozi. 4. (Refl.) A se cutremura pamintul k urmare a unui seism. 5. (Refl.) A se speria. Mr. cutream(b)ur megl. cutrumur. Lat. *contrĕmŭlāre (Pushcariu 475; DAR). Este de asemenea posibil sa fie vorba de o der. interna de la tremura cu cu expresiv. Der. cutremur s. n. (scuturatura; tremur; seism; teroare); cutremurator adj. (ingrozitor).