Definitzia cu ID-ul 443821:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cusúr (cusúruri) s. n. 1. Lipsa lacuna. 2. Rest sold. 3. Rest bani datzi k rest. 4. Defect imperfectziune meteahna. 5. (Inv.) Gresheala eroare. 6. (Inv.) Aluzie. Mr. cusure megl. cusur. Tc. kusur (Roesler 597; SHeineanu II 150; Cihac II 570; Berneker 652; Lokotsch 1268; Ronzevalle 134) cf. ngr. ϰουσούρι alb. bg. sb. kusur. Der. cusurgiu adj. (care gaseshte cusururi); cusurliu adj. (care critica).