Definitzia cu ID-ul 915503:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CURMÁRE s. f. Actziunea de a curma; incetare contenire sfirshit. ◊ Loc. adv. Fara curmare = neincetat neintrerupt. Facu chipul lui Greuceanu... din fier apoi porunci... sa tzina chipul acesta fara curmare in foc. ISPIRESCU L. 220.