CUPRÍNDE cuprínd vb. III I. 1. (Adesea urmat de determinari introduse prin prep. «cu» sau «in») A prinde ceva apucind de jur imprejur pe toata grosimea cu miinile sau cu bratzele. Se rasuceshte pe genunchii lui i cuprinde obrazul in palme shi il priveshte in ochi. C. PETRESCU A. 297. Cind voia asha se latzea de tare de cuprindea pamintul in bratze. CREANGA P. 245. ♦ (Cu privire la persoane) A stringe in bratze in semn de afectziune a imbratzisha. Grigore Oanea a venit linga mine cuprinzinduma cu dreapta de dupa umar. SADOVEANU N. F. 39. Incearca sa ne cuprinda pe totzi la pieptul lui. SAHIA N. 52. Se alipi de batrina; o cuprinse pe dupa git cu bratzele ei. DELAVRANCEA S. 16. Tatasau cuprinzindul in bratze il saruta. CREANGA P. 198. Nu zi ba de teoi cuprinde. O. I. 209. ◊ Refl. reciproc Tainic sentilneshte in prag Dor cu dor sa se cuprinda Drag cu drag. COSHBUC P. I 49. ♦ (Invechit shi arhaizant) A prinde a captura (prin invaluire). Lau cuprins slujitorii shi lau dus. SADOVEANU D. P. 32. 2. A imbratzisha cu privirea a vedea. Pretutindeni cit cuprindeau ochii abureau shesurile dealurile vaile. CAMILAR TEM. 7. Bietzi ochi slabi shi numai doi Putzine zari cuprind. COSHBUC P. I 232. Atitzia zmei venira incit nu iar fi putut nimeni cuprinde cu ochii. RETEGANUL P. II 53 ♦ A inchide in sine a ingloba. Mina care au dorit sceptrul universului shi ginduri Ceau cuprins tot universul incap binen patru scinduri. EMINESCU O. I 134. 3. (Popular despre o haina) A fi destul de larg pentru cineva. Nul mai cuprinde sumanul. 4. (Popular; cu privire la drumuri) A inchide a taia; a bara a bloca. Inainte io ieshit... naframi inainte io intins calea io coprins. SHEZ I. 177. ◊ Absol. Iute la pinda la tziitori! Cuprindetzi bine din muchen vale! La ODOBESCU S. III 88. II. 1. Tranz. A acoperi a invalui in intregime a incinge. Focul ma cuprinde Carnea mio aprinde. ALECSANDRI P. P. 118. (Cu pronuntzare regionala) Un nor de colb i cuprinsa. EMINESCU N. 15. ◊ (Poetic) O! vin pe marea ceo cuprinde Un cer inalt de stele plin SHi vintul serii va intinde A luntrei pinza in senin. EMINESCU O. IV 540. Pe cind era in padure la vinat la cuprins un intuneric de nu shtia el incotro sapuce. SHEZ. I 225. 2. Tranz. A pune stapinire; a cuceri. So sorbi pinan strafunduri sa o cuprinzi intreaga Aceasta seva tare tzishnita din ogor. DESHLIU G. 7. Nilul mishca valuri blonde pe cimpii cuprinshi de maur. EMINESCU O. I 43. ♦ (Despre idei conceptzii mishcari sociale) A se intinde a patrunde in... a atrage a cuceri. Revolutzia democratica cuprinde poporul intreg. ♦ Fig. (Despre stari fizice sau psihice) A prinde a apuca a stapini. Se strinse linga soba cuprinsa de frig. C. PETRESCU A. 462. Ia cuprins O jale peamindoi. COSHBUC P. I 228. Un tremur o cuprinse in tot trupul. CREANGA P. 26. ♦ (Refl. rar) A fi sau a lasa sa fie patruns de un sentiment. Tu trebuia sa te cuprinzi De acel farmec sfint SHi noaptea candela saprinzi Iubirii pe pamint. EMINESCU O. I 192. Vashi cuprins de groaza shi de descuragiare. ALECSANDRI T. II 36. 3. Refl. Ashi face (sau ashi mari) averea; a se imbogatzi a se instari a deveni chiabur. De nar fi fost oastea asha cum era te mai cuprindeai apucai vreo pareche de juncanashi vreo vitzica. CONTEMPORANUL VII 496. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A ocupa a umple (un spatziu) cu volumul cu dimensiunile. Acelashi loc umbrit umbreshti SHiun coltz de cer intreg cuprinzi Nuc falnic straja din poveshti Dasupra casei parinteshti. IOSIF PATR. 7. 2. (Despre numere) A inchide in valoarea in semnificatzia in marimea care o reprezinta. Numarul noua cuprinde de trei ori numarul trei. ♦ A intra incapea (in alt numar) Numarul doi se cuprinde de doua ori in numaru patru. ♦ (Despre texte scrise) A fi (partzial) alcatuit din... a avea in compozitzia sa... a implica. Romanul cuprinde numeroase descrieri de natura. ♦ (Despre epoci istorice geologice) A se intinde pe o perioada de... (in forma coprinde) Cea dintii epoca a intemeierii Principatelor... coprinde tot secolul al XIVlea. BALCESCU O. II 12. Forme gramaticale: perf. s. cuprinsei part. cuprins. Varianta: coprínde vb. III.