CUPÓLA cupole s. f. Partea interioara concava bombata a unui dom a unei turle sau a unui mare edificiu; bolta. Intre doua eruptzii feroviare ale muntzilor... cintecul Oltului se aude k sub o cupola. BOGZA C. O. 172. ◊ (Metaforic) Salbaticul voda e in zale shi fier SHi zalelei zuruie crunte Gigantica poarto cupola pe frunte SHi vorbai e tunet rasufletui ger. COSHBUC P. I 206.