CUNOÁSHTE cunósc vb. III. 1. Tranz. A lua cunoshtintza in mod just de obiectele shi fenomenele inconjuratoare reflectate in conshtiintza; a stabili in chip obiectiv relatziile dintre fenomene a le da o interpretare conforma cu adevarul. [Filozofia materialista] arata k nu exista decit lumea perceputa prin simtzuri k lumea este materia in mishcare k lumea exterioara care o cunoashtem cu totzii shi fiecare dintre noi fizicul e singura realitate obiectiva. LENIN MAT. EMP. 244. Daca lumea poate fi cunoscuta shi cunoshtintzele noastre despre legile dezvoltarii staturii sint cunoshtintze autentice care au insemnatatea unui adevar obiectiv urmeaza k viatza sociala dezvoltarea societatzii poate fi de asemenea cunoscuta iar datele shtiintzei asupra legilor de dezvoltare a societatzii sint date autentice care au insemnatatea unor adevaruri obiective. STALIN PROBL. LEN. 561. 2. Tranz. A avea sau a dobindi cunoshtintze (temeinice) pe baza studiului cercetarii experientzei. Partidul proletariatului daca vrea sa fie un adevarat partid trebuie sa cunoasca inainte de toate legile de dezvoltare a productziei legile de dezvoltare economica a societatzii. STALIN PROBL. LEN. 568. ◊ (Cu sens lipsit de adincime filozofica) Dar dumneaei nu cunoashte k toate animalele... nu se ating de brindusha de toamna. SADOVEANU N. F. 35. Se vede k eshti strain shi nu cunoshti locurile pe aici. CREANGA P. 202. De copil Alexandrescu cunoshtea poetzii greci vechi shi moderni. GHICA S. A. 133. Cunosc urmarile acestei grozave patimi. NEGRUZZI S. I 45. ◊ Absol. Eu cunosc bine peaici shi poate mai incolo sa ai nevoie de unul k mine. CREANGA P. 199. 3. Tranz. (Cu privire la persoane) A shti cine este a identifica a recunoashte a fi facut cunoshtintza (personala). A cunoashte pe cineva din vedere. A cunoashte pe cineva personal. ▭ Totzi vor sa te cunoasca cauta sa vii pe la noi. DAVIDOGLU M. 25. Nul cunoashte pe tata. Spune shi el dupa noi batind din palme: tata vine tata insa habar nare cinei... SAHIA N. 48. Ma cunoshteau vecinii totzi Tu nu mai cunoscut. EMINESCU O. I 191. Ma duc in tzari straine Unde nu cunosc pe nime. JARNÍKBIRSEANU D. 110. (Refl. reciproc) Umblind el razna... se cunoscu cu Pan un zeu padurean. ISPIRESCU U. 107. Dapoi chiteshti dumneata k nu ne cunoashtem noi cu SHtefan a Petrei? CREANGA A. 58. ◊ (Urmat de o completiva directa) Cu toate k o cunoscuse cai stapina lui... se repezi cel dintzii cu bita. CAMILAR TEM. 63. ◊ (Cu privire la obiecte) Eshti shi dta k Cresus care nushi cunoshtea averile. ALECSANDRI T. I 288. ◊ (Cu privire la stari situatzii imprejurari sentimente) Nu cunoshti ce va sai zica prietenii de petrecere. CARAGIALE O. III 61. O simtzire care no cunoscuse niciodata. EMINESCU N. 71. Apoi cumetre daca cunoshti rau de ce nu fugi de el? ALECSANDRI T. 1539. ◊ Expr. A nu cunoashte moarte = (despre obiecte) a fi trainic durabil; (despre persoane) a lasa o amintire neshtearsa. Noi nu avem nici timp nici loc SHi nu cunoashtem moarte. EMINESCU O. I 177. Ashi cunoashte (sau a nushi cunoashte) lungul nasului = ashi da sau a nushi da seama de ce i se cuvine. Vru... sai arate k nushi cunoashte lungul nasului. ISPIRESCU U. 109. A face cunoscut cuiva (ceva) = a aduce la cunoshtintza cuiva a da de shtire a avertiza a preveni. Mariasa regele Poloniei mare duca de Lituania... va face cunoscut k sa va inchinatzi. NEGRUZZI S. I 172. La acest sfat totzi fura de parere shi indemnara pe Mihai k sa tzina domnia acestei tzari... Spre a face cunoscuta imparatului aceasta hotarire a tzarii Mihai i trimise indata doi soli. BALCESCU O. II 270. ♦ A avea de a face cu ceva a fi in deplina cunoshtintza de cauza. Poporului nostru care dea lungul istoriei sale a cunoscut asuprirea turceasca jugul imperialist grozaviile razboiului i sint nespus de scumpe independentza shi pacea. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 473. 4. Tranz. A shti felul de a fi al cuiva a avea cunoshtintza despre caracterul cuiva. Sa incerce shi cit il cunosc va urca. DAVIDOGLU M. 16. Nu te uita k un motan blind k te cunosc eu cite parale faci. SADOVEANU N. F. 8. Eu nu tziash dori vrodata sa ajungi sa ne cunoshti! EMINESCU O. I 147. ◊ Expr. A cunoashte lumea = a avea experientza vietzii. 5. Refl. (Uneori impersonal) A se baga de seama a se remarca a se descoperi a se distinge. Fiecare strop de apa cind pica inapoi la matca se face cite un armean imprejurul lui shi de ce merge se mareshte pina ce intra iarashi in sinul matcei de unde a ieshit fara... sa se cunoasca nici locul unde a picat stropul. ISPIRESCU L. 34. Casa cea de arama... era acum toata numai un sloi de gheatza shi nu se mai cunoshtea pe din afara nici usha nici ushori nici gratii. CREANGA P. 255. Nici nu se cunoshtea de unde au mincat shi au baut k doar mincare shi bautura era acolo nu shaga. CREANGA P. 260. Se parea neastimparat vorbea singur shi se cunoshtea k mediteaza vreo noua moarte. NEGRUZZI S. I 143. ♦ A avea efect a nu se intimpla in zadar. Undeo pune umarul se cunoashte. DESHLIU G. 25. ♦ Tranz. (in expr.) A cunoashte ceva (de pe urma unei imprejurari) = a se alege cu un profit. Nus deprins a imbla cu croshna in spate din stapin in stapin shi vreau sa cunosc ceva cind voi ieshi de la dumneata. CREANGA P. 151. 6. Tranz. A recunoashte. [Rindunica] zbura k in vis despicind aerul in dungi mari undulate. Din departare cunoscu locul. BASSARABESCU V. 51. Ea iau multzumit cu gingashie cunoscind intrinsul pe Petrea voinicul. SBIERA P. 23. Danila insa a inceput ai striga pe nume; shi ei cunoscind glasul lui sau oprit. CREANGA P. 59. Nai vazut pe dragul meu? Poate k loi fi vazut. Dara nu lam cunoscut. JARNÍKBIRSEANU D. 23. (Cu aratarea mijlocului de recunoashtere introdus prin prep. «dupa» «de pe» «pe») De pe bici lam cunoscut. COSHBUC P. I 93. Dupa naframa shi turta lau putut cunoashte k frate. SBIERA P. 134. ◊ (Urmat de o completiva directa) A ajunge la concluzia k... SHil cunosc pe fluierat K e june nensurat. HODOSH P. P. 62. ◊ Refl. pas. Te cunoshti de pe cositza K eshti dea maicata vitza. JARNÍKBIRSEANU D. 249. ♦ A distinge a deosebi a recunoashte o persoana (mai rar un lucru) dintre mai multe de acelashi fel. Puse mina pe una shi zise: tu eshti! Ai avut noroc k mai cunoscut k de nu ma cunoshteai mergeai precum ai venit. RETEGANUL P. V. 66. Refl. pas. Sa gindit mult cum sa faca k sa se cunoasca bine copilul ei din al bucataresei. RETEGANUL P. IV 37. Acum chiar nu se puteau cunoashte unul de celalalt. RETEGANUL P. IV 37. 7. Tranz. (Adesea urmat de o completiva directa) A admite k adevarat a nu tagadui a recunoashte. Cunosc k eshti mai tare decit mine. RETEGANUL P. IV 16. Insushi invatzatzii Ardealului sint astazi uimitzi de rodurile shi confuzia produsa... cunosc k sistemele [SHcolii ardelene] au intrecut hotarul lucrurilor iertate. RUSSO S. 80. Simt cunosc vad k sint un vinovat nevrednic de iubirea ei. NEGRUZZI S. I 47. Numi cunosc nici o vina. SEVASTOS C. 125. ◊ Refl. impers. Se cunoshtea k deabia se tzinea sa nu rida. SADOVEANU O. VI 246. Nui asha k se cunoashte k nam dormit? CARAGIALE O. II 214. De pe barbeta shi mustetzi se cunoshtea k era strain. NEGRUZZI S. I 37. ◊ Refl. (in forma personala cu sens impersonal) Ma cunosc cas vinovat. SHEZ. I 107. 8. Intranz. (Astazi rar) Ashi arata recunoshtintza pentru ceva a rasplati. Scapama de necaz shi pe urma o sa cunosc shi eu. ◊ Tranz. (Complementul indica persoana rasplatita) Daca ma vei cunoashte bine apoi sa shtii k pina mine tzia fi fiica sanatoasa. SBIERA P. 302. (Complementul indica rasplata oferita) O satzi cunoasca vrun har pentru astea toate. GORJAN H. I 16. (Complementul indica serviciul adus) Lasama... sa multzamesc intii ziditorului mieu shi apoi ma voi intoarce a cunoashte shi facerea ta de bine. DRAGHICI R. 21. 9. Tranz. (Cu acuzativ dublu; al doilea complement. se introduce prin prep. «k» «de»«drept») A admite calitatea sau titlul cuiva. Toate vietatzile pamintului se temea de dinsul shil cunoshtea k stapin. SBIERA P. 304. Mihaivoda... nu voi in nici un chip sal cunoasca [pe Basta] de generalcapitan al tzarii. BALCESCU O. II 269. 10. Tranz. Ashi da seama (din anumite indicii) de ceva a intzelege a shti. Nimeni nu cunoashte Cei in sufletul femeii. COSHBUC P. I 72. Fata... ishi aduse aminte de povetzele calului shi cunoscind viclenia zise... ISPIRESCU L. 20. Un batrin odinioara sfirshitul sau cunoscind... Chema la sine pe fiul sau. PANN P. V. III 112.