A CUNOÁSHTE cunósc tranz. 1) (aspecte ale vietzii materiale sau spirituale) A poseda in memorie pe baza experientzei sau a studiului; a shti. ~ orashul. ~ o limba. ~ opera unui scriitor. ◊ ~ viatza (sau lumea) a avea mare experientza de viatza. 2) (persoane) A shti din diferite puncte de vedere. Il cunosc de mic copil. ◊ A nu ~ moarte a) a fi durabil; b) a lasa o amintire vie. 3) (fiintze lucruri) A deosebi de altele de acelashi fel (dupa anumite semne); a recunoashte. 4) A patrunde cu mintea; a intzelege; a shti; a pricepe. Cunosc intentziile lui. /<lat. connoscere