CUMPARÁRE s. f. Actziunea de a cumpara shi rezultatul ei. Se intzelesese asupra venitului inainte chiar de a fi incheiat cumpararea. REBREANU R. I 49. ◊ (Ec. pol.) Putere de cumparare = capacitatea de a achizitziona bunuri care o are intrun moment dat moneda unei tzari sau salariile populatziei (in comparatzie cu pretzurile pietzei). In statele capitaliste pretzurile sint in creshtere shi puterea de cumparare a salariilor in scadere. ▭ Vinzare cumparare = procesul de circulatzie a marfurilor prin mijlocirea banilor k echivalent general.