Definitzia cu ID-ul 39378:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CUMINECÁ cumínec vb. I. Refl. shi tranz. (In practicile religiei creshtine) A primi sau a da cuminecatura; a (se) impartashi a (se) griji. ♦ Tranz. A anula a face sa fie iertate prin cuminecatura un pacat o gresheala. [Var.: cuminicá vb. I] Lat. *comminicare (= communicare).