cumatru cumnat cuscru Aceste trei nume de rudenie prezinta toate dificultatzi pentru etimologie. Originea ultima a tuturor este latina dar cumnat are nevoie de explicatzii in ce priveshte intzelesul (deshi acelashi intzeles k in romaneshte apare shi in celelalte limbi romanice shi este atestat inca din latina) iar cumatru shi cuscru prezinta dificultatzi de forma. Cel mai simplu din cele trei este cumnat < lat. cognatus S. Pushcariu DR I p 125 vede o dificultate in faptul k grupul mn sa pastrat aici pe cind in mioara < *agnelliola shi in miatza < ignitia sa redus la m. Trec cu vederea faptul k etimologiile sint cel putzin discutabile (de ce am avea nevoie sa reconstruim un *agnelliola nereprezentat in alta parte cind mioara se poate explica in romaneshte k derivat de la mia? DLRM a mers shi mai departe shi a suprimat asteriscul) dar cum na observat Pushcariu k in exemplele alese de el grupul mn sa muiat pe cind in cumnat a ramas dur? Cognatus pornind de la sensul etimologic de „nascut impreuna” ajunsese la acela de „ruda de singe”. In latina tirzie a trecut la intzelesul de „ruda prin aliantza”. Cum se explica aceasta schimbare? Cred k numai prin influentza lui compater consocer (shi aceasta justifica tratarea lui cumnat impreuna cu cumatru shi cuscru). Cind compatres consocri sint colegi in calitate de tatzi de socri cognati poate ajunge sa insemne colegi in calitate de fii ai cuscrilor etc. Transformarea a trebuit sa se petreaca la o data destul de timpurie caci in romaneshte cuvintul a devenit curind inanalizabil prin nerecunoashterea cuvintului nat (in regiunile unde e pastrat are un sens destul de diferit de cel din latineshte) ceea ce explica de ce prefixul a pastrat forma cum (vezi SLG p. 171). In ce priveshte pe cuscru este clar pentru oricine k provine din lat. consocer (CADE il lasa fara etimiologie dar cf. CDDE); vezi k paralela in greaca moderna συμπέθερος; din σύν „cu” shi πε(ν)θερός „socru”. Totushi o serie de amanunte fonetice nu sint clare: de la consocer ar fi trebuit sa avem *coscru; daca insa asha cum se intampla de obicei grupul „muta cum liquida” a atras accentul pe silaba a doua trebuia sa se zica *cusocru. Singura modalitate de explicare a formei noastre mi se pare k e k in atitea rinduri influentza derivatelor: incuscri cuscrenie etc nu pun probleme nici in ce priveshte accentul nici in ce priveshte schimbarea lui o in u. Totushi in cazul de fatza ar fi greu sa admitem k derivatele erau in mintea vorbitorilor mai prezente decit forma simpla. Cheia cred k neo da situatzia sintactica. Daca la verbe k cuprinde cutreiera cutremura cuveni etc. identitatea formala a prefixului cu shi a prepozitziei cu nu are de ce sa ne supere pentru k prepozitziile nu se pun niciodata in fatza verbelor alta e situatzia substantivului care se foloseshte adesea precedat de prepozitzie. Admitzind k consocer *consocra au devenit asha cum era de ashteptat *cusocru *cusoacra nu exista nici un mijloc de a face distinctzie in vorbire intre propozitzii k a venit cusocrul shi a venit cusocrul sau intre asta e *cusoacra shi asta e cu soacra. De aceea imediat ce a aparut forma sincopata de la derivate shi accidental a fost introdusa prin analogie sincopa shi la forma simpla ea a fost retzinuta shi sa generalizat fiind folosita pentru a elimina o posibilitate de confuzie. Pentru cumatru cumatra exista doua posibilitatzi: sau se explica direct prin latina (compater conmater) sau provin din slava (cum afirma DU CADE shi indirect prin faptul k nu insereaza cuvantul CDDE). Intradevar in slava apar formele къмотръ къмотра. Ipoteza din urma are insa impotriva ei faptul k toate numele de rudenie romaneshti provin din latina: bunic cumnat cuscru fin fiu frate ginere mama matusha nash nepot nora nun sora tata unchi var (Al. Rosetti BL VIII p. 161); sint slave numai unele forme laterale k maica mashtiha (pe nevasta nu lam consideratnume de rudenie asha cum nam admis pe lista nici pe barbat femeie sotz). Ce motive am avea sal credem slav pe cumatru? Faptul k prezinta unele abateri de la normele fonetice romaneshti? Ramine sa vedem daca slava ne ajuta sa le lamurim shi in primul rind daca nu prezinta shi slava abateri de acelashi fel. Dificultatzile prezentate de formele romaneshti sint urmatoarele: apar forme regionale intilnite shi in texte arhaice de tipul cu’matra (DA; vezi insa Rosetti BL VIII p. 160); fatza de formele romanice primitive de declinarea a IIIa gasim in romaneshte u la masculin shi a la feminin; se mai adauga prezentza lui a accentuat shi disparitzia lui p la masculin. Dar in general aceste puncte constituie dificultatzi shi pentru etimologia formelor slave. In vechea slava se poate explica o la masculin nu insa shi la feminin caci a lung nu devine o; de asemenea face dificultatzi disparitzia lui p la masculin. Pe de alta parte daca pentru formele romaneshti pornim de la slava nu se vede de ce къмотръ къмотра au devenit cumatru cumatra shi nu *cmotru *cmoatra. Pentru a explica pe a TDRG trimite la cumpana simbata din v.sl. кжпоиа сжвота; dar simbata vine foarte probabil din latineshte (k shi toate celelalte nume ale zilelor) shi ambele cuvinte sint accentuate pe initziala ceea ce schimba situatzia vocalei a doua. In sfirshit ъ de la inceput dupa cit pot vedea reproduce pe u din romaneshte nu pe o din latina. Este neindoielnic k cele doua forme pentru genuri sau influentzat una pe cealalta: o de la feminin se explica prin masculin lipsa lui p la masculin se explica prin feminin (exista in slava shi кoγпетpa). La fel in romaneshte vom explica prin influentza femininului lipsa lui p shi pe a de la masculin (la feminin a putinduse explica prin refacere dupa e de la plural). Nu e indispensabil k schimbarile pomenite sa fi avut loc in romana prin influentza slava. Sa trecem acum la explicarea formelor romane prin latina. P. Skok REtSl X p. 189 nr. 3 se pronuntza contra originii slave a lui cumatru. El porneshte de la v. rom. cu’matru care sar explica prin compater shi care ar fi provocat refacerea lui commater in co’mmater cu a neaccentuat: devenit apoi in mod normal a. (Cit despre forma actuala cumatra ea sar explica prin influentza derivatelor.). Dar o asemenea influentza presupune neaparat k formatziile erau analizabile shi in cazul acesta tendintza normala a limbii era sa treaca accentul de pe prefix pe radical. Pushcariu DR III p. 395 crede k cu’matra a pastrat pe a din commater (k shi cum in latineshte ar fi fost a scurt). DA face o constructzie shi mai complicata pornind shi de la comma’ter care ar fi devenit cumatra shi de la co’mmater care ar fi devenit *coamatra dupa care ambele forme sar fi amestecat pentru a da cu’matra shi cumatra; cit despre cu’matru acesta ar veni de la co’mpater. Dupa Scurtu p. 251 *compater (de ce cu asterisc?) shi commater au pierdut legatura cu pater shi mater pentru k acestea din urma disparusera in latina balcanica. Compater sa pierdut shi a ramas numai commater; u a sau introdus pentru a marca genul; a putea deveni a numai cind accentul era pe o deci sar fi pornit de la *co’mmater. Dar daca pater shi mater mai existau in romana primitiva trebuia sa se zica *cupatre *cumatre. Daca nu atunci trebuia sa se ajunga la formele. ◊ cumpatre *cumatre (cf. SLG loc. cit.). E greu de crezut insa k pater shi mater nu sau pastrat citava vreme caci astfel de cuvinte nu dispar brusc. Accentul pe u nu se poate in nici un fel explica in romaneshte pornind de la latina. Avind in silaba urmatoare grupul „muta cum liquida” co’mpatrem trebuia neaparat sa devina compa’trem. Dar pentru commater cu a lung din latina nici nu avem nevoie de nici o explicatzie pentru accentul pe a caci era obligatoriu. Adaugarea unui u final la masculin shi a unui a final la feminin care constituie o inovatzie; atit in romana cit shi in slava se poate ushor explica in ambele limbi asha cum o face Scurtu numai incepind din momentul in care compater nu mai are urmashi: daca pentru masculin shi pentru feminin se foloseshte aceeashi radacina atunci trebuie neaparat diferentziat sufixul. Se poate vedea o paralela in nepot nepoata din lat. nepotem. In astfel de cazuri sa putut porni in romaneshte de la vocativ: nepote > nepoate a fost luat drept vocativ (cf. cumnate fatza de cumnat) shi sa refacut un nominativ nepot; la fel de la nominativul *cumatre sa putut ajunge la cumatru. Dupa parerea mea insa in cazul de fatza na intervenit atit pluralul (mai curind vocativul) sau derivatele cat influentza reciproca a masculinului shi a femininului. K asemenea cazuri de influentza exista neo arata exemplul masculinului mashtih creat alaturi de femininul mashteha (Mihaila p. 231). Pierderea lui p din compater se explica prin influentza lui commater; schimbarea lui a din commater in o in slava se explica prin influentza lui compater.