CUM² conj. (Stabileshte raporturi de subordonare) 1. (Introduce o completiva directa sau indirecta) Ma iertzi te rog dar tot nu pricep cum ai ajuns dumneata aici... Nam auzit clopotzei de sanie. Zgomot... Nimic! C. PETRESCU A. 281. Privind in urma lor Cum se duceau... Ramase ginditor. COSHBUC P. I 231. El nu shtia cum sa faca cum sa dreaga k sa implineasca voia acelui imparat. ISPIRESCU L. 11. Dar deodatun punct se mishca... cel intii shi singur. Iatal Cum din chaos face muma iara el devine tatal. EMINESCU O. I 132. ◊ Loc. conj. (Dupa verbe de declaratzie shi de simtzire) Cum k = k. Sa cunoasca shi ei cum k intradevar a fost ucis. SADOVEANU B. 235. Din inima lui simte un copac cum k rasare. EMINESCU O. I 142. Ai uitat cum k la vinatorie... eu ma pricep. ODOBESCU S. III 9. ◊ Loc. adj. shi adv. Nu shtiu cum = intrun fel oarecare; (in mod) ciudat neobishnuit bizar. Mai Chirica tare mai eshti shi tu nu shtiu cum; scotzi omul din mintzi cu vorbele tale. CREANGA P. 162. Tocmindute pe tine parcami vine nu shtiu cum. CREANGA P. 203. ◊ (Substantivat) Deor trece anii cum trecura Ea tot mai mult imi va place Pentru can toata ei faptura un «nu shtiu cum» shun «nu shtiu ce». EMINESCU O. I 208. 2. (Urmat de un indicativ sau un conjunctiv introduce o propozitzie modala) Mau vazut cuscrii cum dormeam? CREANGA P. 11. ♦ (Introduce o propozitzie comparativa) a) (Urmat de un indicativ) Precum. Vei ride tata cum ai ris shi de surioarele mele. ISPIRESCU L. 15. Buna satzi fie inima cumatre cum tzii catatura. CREANGA P. 30. Rau imi pare cum itzi pare shi tzie shi cum trebuie sa le fi parind tuturor. NEGRUZZI S. I 30. ◊ Loc. conj. Dupa cum = in felul in care precum. Sai culce in casa cea de aramei infocata k sa doarma pentru veshnicie dupa cum patzise shi altzi petzitori. CREANGA P. 249. De cum = de cit. Mai bine de cum sau lamurit lucrurile nu se poate era [Lucrurile] nu miar parea nici mai mari nici mai mici de cum imi par azi. EMINESCU N. 31. In acea zi [a rascoalei poporului] se vor auzi mai multe vaiete de cum sau auzit de cind lumea. RUSSO S. 131. ◊ Expr. Cum nu este (sau nu se mai afla) se spune despre cineva; sau ceva care poseda in cel mai inalt grad anumite calitatzi. Avea omul acela o fata dar asha fata frumoasa cum nu era in toata lumea k ea. RETEGANUL P. V 16. Broasca se dete de trei ori peste cap shi se facu o zina gingasha shi plapinda shi frumoasa cum nu se mai afla sub soare. ISPIRESCU L. 35. b) (Urmat de un conditzional) K shi cind Omul incepe din nou sa mearga de la un perete la altul... intinzind gitul intrun tic monoton cum nu iar ajunge aerul. C. PETRESCU C. V. 277. Loc. conj. K (shi) cum = k shi cind (de) parca. Tu eshti uitat uitat k cum nai fi mar fost. NEGRUZZI S. I 65. ◊ Expr. Cum sar zice = adica vasazica. 3. (Urmat de un indicativ introduce o propozitzie cauzala) Deoarece intrucit. Tatasau cum i suparacios are sa sica... sa iei baietul shi sal dai. CREANGA P. 173. Cum ei mergind alaturi se cearta shi sentreaba Nu vad in fundul noptzii o umbra de rosheatza. EMINESCU O. I 97. 4. (Urmat de un indicativ introduce o propozitzie concesiva) Deshi cu toate k. Uscatziv asha cum este girbovit shi de nimic Universul fara margini e in degetul lui mic. EMINESCU O. I 132. SHi cumui de pacatoasa Tot se tzine cai frumoasa. JARNÍKBIRSEANU D. 440. 5. (Urmat de un indicativ introduce o propozitzie relativa) Care. Sa se faca un palat cum seaman pe lume sa nu aiba. ISPIRESCU L. 104. 6. In masura in care pe cit. Dapoi cum vad eu tu numai nu dai in gropi de prost ce eshti. CREANGA P. 52. Nu ma vrea tzara? Nu ma vretzi voi cum intzeleg? NEGRUZZI S.I 139. 7. (Urmat de un indicativ introduce o propozitzie temporala) Pe cind in timp ce. SHi cum privesc ei amindoi induioshatzi nevoie mare Iapuca dorul de parintzi Oftind se string la bratz mai tare. IOSIF V. 31. Cum mergea el gindinduse... se pomeni la marginea unui eleshteu. ISPIRESCU L. 43. Iata mari cum graia Can departe auzea Un nechez ce necheza. ALECSANDRI P. P. 72. ♦ Indata ce. Cum trec cei din urma nouri de omat shi vin zilele calde pot lepada cojoacele la un han pe cale shi pot raminea mai sprinteni. SADOVEANU B. 105. Cum ajunseram in odaie Grigoritza iute se dezbraca iute se descaltza shi iute se trinti in pat. HOGASH DR. 254. Adormi cum puse capul jos. ISPIRESCU L. 212. Cum ieshi din sat apuci dea dreptul prin padurea lupului. ALECSANDRI T. 606. ◊ (Precedat de «de») De cum se insera inchideau poarta. DUMITRIU N. 190. Urmarea insufletzita de sperantza mersul fiecarui vapor de cum aparea la orizont. BART E. 385. Se indragosti de dinsa de cum o vazu. ISPIRESCU L. 26. ◊ (Precedat de «care») Care cum venea inapoi nu se mai intorcea. SHEZ. II 154. ♦ (Repetat in propozitzia urmatoare sau in corelatzie cu «indata» «o data» «shi» «asha» «pe loc» arata k doua actziuni succesive se petrec aproape simultan) Cum ieshira calaretzii in cimpie cum se zari sclipind la orizont o gramada mare mishcatoare care se apropia din ce in ce. SADOVEANU O. I 182. Cum zice shi vine la usha; shi cum vine shi incepe: Trei iezi cucuietzi Mamei usha descuietzi. CREANGA P. 21. Cum vor vedea [boierii] k mariata vii cu putere indata vor alerga shil vor lasa [pe Tomsha]. NEGRUZZI S. I 138. 8. (Rar urmat de un conjunctiv introduce o propozitzie finala) Pentru k. Ishi va pune toate puterile cum sashi sfirsheasca slujba. ISPIRESCU L. 14. 9. (Dupa cuvinte care exprima notziuni temporale introduce o propozitzie atributiva) in care cind. Din ceasul cum team vazut duducutza Marghiolitza mai agiuns la inima. ALECSANDRI T. I 54.