CÚLME culmi s. f. 1. Partea cea mai de sus prelungita orizontal shi ushor inclinata a unui munte sau a unui deal; varf culmish. ♦ Punctul cel mai inalt in drumul parcurs de un corp ceresc. 2. Fig. Gradul cel mai inalt la care se poate ajunge; apogeu. ◊ Expr. Culmea culmilor! sau astai culmea! = asta intrece orice margini e nemaipomenit. 3. (Pop.) Prajina lunga in casele tzaraneshti fixata orizontal de grinzi de care se atarna haine obiecte casnice etc. Lat. culmen.