culcare sf [At: (a. 1689) GCR I 285/31 / Pl: ~cari / E: culca] 1 Ashezare in pozitzie orizontala (pentru a dormi a se odihni) Si: culcat¹ (1). 2 Gazduire. 3 (Fam) Intretzinere de relatzii sexuale Si: culcat¹ (3). 4 Intindere pe pamant cu fatza in jos (in cadrul unor exercitzii militare) Si: culcat¹ (4). 5 Inclinare a unui obiect Si: culcat (5). 6 Ashezare in (sau peste) ceva Si: culcat¹ (6). 7 Ciulire a urechilor Si: culcat (7). 8 Lasare in jos Si: culcat¹ (8). 9 Indoire a plantelor Si: culcat (9). 10 Frangere. 11 Doborare. 12 (Pfm) Ucidere. 13 Timp cand se culca cineva (sau cand duce pe cineva sa se culce) Si: culcat¹ (13). 14 (Pfm; ilav) De la ~a gainilor pana la cantatul cocoshilor De seara pana dimineatza Si: culcat¹ (14).