CUIB cuiburi s. n. 1. Constructzie facuta de pasari de unele mamifere etc. pentru a depune ouale a cloci shi a scoate pui. 2. Fig. Locuintza salash; reshedintza. 3. Fig. (Peior.; urmat de determinari) Loc (ascuns) unde se planuieshte shi de unde se propaga o actziune potrivnica dushmanoasa intereselor unei colectivitatzi. ♦ Focar. 4. (In sintagma) Cuibul albinelor = fagurii ocupatzi cu puiet shi cu hrana in care traieshte shi se dezvolta familia de albine. 5. Groapa mica facuta in pamant in care se seamana legume sau cereale. ♦ Mushuroi de pamant facut prin prashit in jurul firelor de porumb de cartofi etc. ♦ Spatziu restrans in care se dezvolta o ingramadire de plante de acelashi fel. Cuib de lacrimioare. 6. Multzime de fermentzi de acelashi fel care provoaca inacrirea vinului a borshului a laptelui etc. 7. Loc adapostit care asigura unei arme automate conditzii bune de tragere. ◊ Cuibul corbului = post de observatzie situat in varful catargului la anumite nave (de pescuit de razboi etc.) in care sta marinarul de veghe. Lat. *cubium.