CRÍZA crize s. f. 1. (Adesea determinat prin «economica» sau «de supraproductzie») Prabushire a vietzii economice la care se ajunge in mod inevitabil shi periodic in tzarile capitaliste din cauza contradictziei fundamentale intre caracterul tot mai social al productziei shi forma capitalista individuala a insushirii produselor; se caracterizeaza prin falimente absorbirea intreprinderilor mai slabe de catre cele mai puternice creshterea shomajului shi mizeriei oamenilor muncii a caror putere de cumparare scade ajunginduse din aceasta cauza la o falsa impresie de. abundentza a marfurilor pe piatza. In crize contradictzia dintre productzia sociala shi insushirea capitalista izbucneshte cu violentza. Circulatzia marfurilor este vremelnic desfiintzata; mijloacele de circulatzie banii devin o piedica pentru circulatzie toate legile productziei shi ale circulatziei de marfuri actzioneaza in sens invers. MARXENGELS O. A. II 131. Cauza ultima a tuturor crizelor reale ramine intotdeauna saracia shi caracterul limitat al consumului maselor care se opune tendintzei productziei capitaliste de a dezvolta fortzele de productzie in asha fel k shi cum limita dezvoltarii lor ar fi numai capacitatea absoluta de consumatzie a societatzii. MARX la LENIN O. III 39. Pentru a lichida crizele trebuie lichidat capitalismul. STALIN O. XII 262. Sindicatele unitare devenite un instrument de lupta organizata a muncitorimii shi o puternica stavila in calea planurilor de a arunca pe spinarea maselor populare greutatzile crizei economice au fost. shi ele dizolvate in acelashi an. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 13. ◊ Criza de produse = lipsa de marfuri pe piatza. Criza monetara = fenomen economic caracteristic regimului capitalist constind in lipsa de bani shi de credite pe piatza datorita paralizarii vietzii economice in epocile de stagnare a afacerilor. Criza generala a capitalismului sau a sistemului capitalist (mondial) = epoca istorica a prabushirii capitalismului cuprinsa intre prima revolutzie socialista shi victoria revolutziei socialiste in intreaga lume shi caracterizata printro supraproductzie de mari proportzii printro paralizare a tuturor sferelor de activitate (sociala politica literara artistica) printro desfashurare inegala care loveshte tzarile capitaliste in momente diferite shi cu intensitatzi diferite prin impletirea crizei industriale cu criza agrara shi prin izbucnirea de conflicte shi razboaie al caror rezultat final este pieirea inevitabila a capitalismului. Drept cel mai important rezultat economic al celui deal doilea razboi mondial shi al urmarilor lui economice trebuie socotita destramarea pietzei mondiale unice atotcuprinzatoare. Aceasta imprejurare a determinat o noua adincire a crizei generale a sistemului capitalist mondial. STALIN PROBL. EC. 33. Criza generala a capitalismului se caracterizeaza printro shi mai mare intensificare a procesului de putrezire a sistemului capitalist. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 348. Criza de regim = epoca in care un regim devenit nestabil este pe punctul de a fi rasturnat (pe cale revolutzionara) shi inlocuit cu altul. Trecem prin a treia criza de regim. Prima a fost criza regimului tzarist care nu mai exista. A doua a fost criza primului Guvern Provizoriu al carei rezultat a fost demisia lui Miliukov shi Gucikov. A treia a fost criza guvernului de coalitzie cind instabilitatea regimului a atins punctul culminant. STALIN O. III 121. (In tzarile cu regim parlamentar burghez) Criza de guvern (sau ministeriala) = interval de timp (caracterizat prin agitatzie shi framintare politica) intre demisia unui guvern shi formarea guvernului urmator. 2. Moment critic culminant in desfashurarea unei boli; declanshare brusca a unei boli sau revenire sub forma de acces brusc a unei boli cronice. Criza de ficat. ▭ Are sai tremure iarashi buzele shi o sa devina galben k in timpul crizelor. SAHIA N. 25. ◊ Fig. Ma cuprind uneori ginduri triste shi nu ma mai stapinesc. E o criza. Trece. PAS Z. I 97.