criveá f. pl. ele (ruda cu crivala crivac crivina). Munt. Hreapca. Zatca batzu cu care se stringe pe sulu din ainte pinza tzesuta. O unealta cu care dogaru suceshte teĭu la legatu cercurilor de lemn. Scirleĭk o unealta compusa dintr’un dreptunghĭ care se invirteshte in prejuru uneĭ axe shi care se intrebuintzeaza la facutu funiilor. Mold. sud. Crivala un fel de jug care se pune la peptu cailor cind treĭera. V. cocirla.