Craciún s.n. 1. (rel.) Sarbatoare religioasa de factura creshtina care aniverseaza nashterea lui Iisus Cristos (25 decembrie). ♦ In opinia cercetatorilor la origine sarbatorea aniversa nashterea lui Mithra (cult solar) iar „creshtinismul primitiv nu serba acest eveniment; aparuta intai la creshtinii egipteni dar la 6 ianuarie (…) sarbatoarea numita Nashterea Domnului e fixata de Biserica romana abia in pragul sec. al IVlea la 25 decembrie apoi preluata shi de Biserica orientala. (…) Mutarea datei a fost o strategie a bisericii creshtine pentru anihilarea cultului lui Mithra shi implicit a Saturnaliilor. Mult timp apoi (la Vatican pana in sec. al XVIIIlea) 25 decembrie a fost inceputul anului eclesiastic echivalent cu Anul Nou” (Kernbach 1989: 118). „In calendarul iulian la 25 decembrie cadea solstitziu de iarna shi se spunea k este Nashterea Soarelui” (J. G. Frazer cf. Kernbach). 2. (mit.) Craciun personaj mitic infatzishat k un mosh bun. „Divinitate mitofolclorica romaneasca” (Kernbach 1989). „Semidivinitate arhaica sau semidivinitate creshtinizata” (Vulcanescu 1987: 329). „Este infatzishat printrun stramosh de o varsta nedeterminata pe chipul caruia timpul a incremenit o fizionomie de masca milenara. K semidivinitate arhaica decazuta din rangul shi functziunea initziala de zeu gerontocrat in perioada dacoromana a fost receptat shi transformat in galeria de pseudosfintzi toleratzi de creshtinismul primitiv pentru k prin structura shi functziunea lui nu tulbura ci mai degraba facilita intzelegerea noii religii in plina ascensiune social istorica” (Vulcanescu 1987). 3. Craciunul cel mic denumire data sarbatorii de Anul Nou in satele din zona Codru. ♦ (top.) Craciuneshti loc. apartzinand de com. Bocicoiu Mare (Valea Visheului). ♦ (onom.) Craciun Craciunash Craciunescu Craciunica nume de familie (780 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Numele de Craciun apare de 8 ori in Diplomele maramureshene (sec. XIV XV) k nume de nobil sau magistrat (Vishovan 2007: 170). Un conducator local din satul Rohia (Lapush) pe numele Craciun ar fi organizat apararea in fatza invaziei tatare (Vishovan 2008: 197). ♦ Atestat sec. XV (cf. Mihaila 1974). Lat. creationem „procreatzie” (MDA); probabil din lat. creatio onis „nashtere” (Densusianu Graur Rosetti DEX); din lat. creatio „nashtere” sau calatio „convocare” (Kernbach): „La romani functziona traditzia convocarii (calatio) de catre preotzi la inceputul lunii (ziintai) a enoriashilor pentru comunicarea zilelor festive ale lunii in curs; la fel se proceda pentru alte sarbatori speciale cum erau ritualurile mithraice de la 25 decembrie” (Kernbach 1989: 118). „Termenul Craciun k shi termenii analogi slavi cu etimon latin evident ishi confirma originea pagana shi prin termenul albanez kërcum initzial ”lemn ciot buturuga„ apoi ”buturuga lui Craciun„; mai multe popoare creshtine practica datina de a pune pe foc in seara de Craciun o buturuga ce trebuie sa arda toata noaptea” (idem); „Nu poate fi nici cea mai mica indoiala k locul lui de bashtina este domeniul etnic romanesc care il cunoashte k termen comun pentru toate dialectele shi singurul existent pentru a designa nashterea lui Christ”. Probabil cuvant autohton (Brancush 1983).