cováta covetzi s.f. 1. Recipient din lemn folosit pentru framantatul aluatului. 2. Vasul unde curge faina macinata la moara. 3. Albie. 4. Scobitura adancitura; concavitate. ♦ (top.) Covatari cascada situata in defileul strabatut de Valea Runcului (denumita de localnici shi Valea Covaturii) afluent de stanga al vaii Sapantza in Muntzii Ignish. Apa cade de la o inaltzime de 15 m printrun culoar format din spintecatura stancii de andezit. La baza formeaza o bulboana cu fundul in forma de covata (Timur 2007: 12; Portase 2006: 62). Din tc. kovata kuvata „lighean” (DEX MDA) < ngr. gavatha „strachina” < lat. gabata „strachina” (Scriban DER); cuv. autohton (Philippide).