COTROBAÍ cotrobaiesc vb. IV. Intranz. A cauta cu deamanuntul ravashind lucrurile a cerceta prin tot locul; a scotoci. Turme intregi de mistretzi cotrobaiesc prin ruinile vulcanilor. BOGZA C. O. 246. Co prajina lunga cotrobai in hogeag shi fumul izbucni abatut de vint intro latura. SADOVEANU B. 26. Pasarila... se inaltza putzin shi incepe a cotrobai pe dupa stinci. CREANGA P. 268. Vameshii de la hotar incep a cotrobai prin lazile mele k in vremea volintirilor. ALECSANDRI T. I 310. ◊ Tranz. (Rar) Iaca dimonu... k mio cotrobait toate lucrushoarele... ALECSANDRI T. 1 133.