Definiția cu ID-ul 441021:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
convení (-vín, -ít), vb. – 1. A fi pe placul cuiva. – 2. A se învoi, a se înțelege. – 3. A accepta, a admite. – 4. A încheia o convenție. Lat. convenire, fr. convenir (sec. XIX). – Der. convenabil, adj.; conveniență, s. f. din fr. Cf. cuveni.