Definitzia cu ID-ul 366145:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CONTINGÉNT A adj. Care poate sa se produca sa vina din intamplare; care poate sa se produca sau nu; intamplator fortuit. // s.n. 1. Totalitatea tinerilor incorporatzi in acelashi an in serviciul militar. 2. Grup omogen de oameni. 3. Cantitate maxima de marfuri care poate fi importata sau exportata intro anumita perioada. [Var. contigent s.n. / < fr. contingent cf. lat. contingens care vine din intamplare].