Definiția cu ID-ul 456708:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONTEMPLATÍV, -Ă adj. care contemplă, înclinat spre visare; meditativ, visător. ◊ care se limitează să contemple, fără vreun scop practic. (< fr. contemplatif, lat. contemplativus)