consistént a adj. 1 Cu consistentza (1); vartos tare dens. ◊ Unsoare consistenta v. unsoare. 2 (despre alimente) Substantzial hranitor satzios. ♦ Fig. (despre sume de bani cashtiguri etc.) Considerabil (de mare). Premiul a fost consistent. 3 (despre fum) Gros. 4 (despre discursuri texte etc.) Bogat in idei in semnificatzii in rezultate. • pl. tzi te./ <fr. consistant lat. consistens entis.