CONSECÍNTZA consecintze s. f. Rezultat al unei actziuni al unei fapte al unui principiu etc.; urmare. Sentimentul de prietenie ma sileshte sa te povatzuiesc a medita serios la toate consecintzele. C. PETRESCU A. 374. ◊ In consecintza = a) (loc. adv.) conform dispozitziilor situatziei etc. Vetzi proceda in consecintza; b) (loc. conj.) prin urmare deci. ◊ Expr. A trage (sau a suporta) consecintzele = a avea de suportat ceea ce rezulta (sau poate rezulta) dintro actziune sau o situatzie oarecare.