CONFIGURÁTZIE configuratzii s. f. Forma exterioara a unui lucru; infatzishare. Configuratzia unui teren. ♦ Totalitatea relatziilor dintre partzile unui sistem sau dintre mai multe sisteme din aceeashi categorie. Configuratzia planetara. ▭ Care au fost urmarile razboiului asupra configuratziei lumii capitaliste? Lantzul imperialist sa rupt in punctul sau cel mai slab shi a luat fiintza pe a shasea parte a globului primul stat socialist. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 160 11/2. Pronuntzat: tzie.