CONCLÚZIE concluzii s. f. 1. Incheiere a unui shir de judecatzi; gindire dedusa dintro serie de argumente sau constatari. Necesitatea intaririi continue a orinduirii sociale shi de stat democratpopulare este una din concluziile cele mat importante pe tare partidul nostru lea tras din hotaririle istorice ale celui de al XIXlea Congres al P.C.U.S. GHEORGHIUDEJ I. DEM. 32. ♦ Incheiere ultima partea unei expuneri sau a unei opere. In concluzie sint de parere sa acceptam propunerile facute. ◊ Expr. A trage concluzii = a rezuma ideile emise de participantzi in cadrul unei dezbateri shi a arata consecintzele care se impun in legatura cu problemele dezbatute. Badina trasese concluziile shi daduse fiecarei organizatzii sarcini concrete shi noi. MIHALE O. 484. 2. Judecata finala a unui silogism. Din doua premise negative nu se poate trage nici o concluzie. ♦ (Mat.) Judecata care confirma datele teoremei pe baza demonstratziei. 3. (Mai ales la pl.) incheiere judiciara ministeriala; aviz propunere. ◊ Expr. A pune concluzii = a) (despre acuzatorul public sau procuror) a formula acuzarea; b) (despre aparator sau avocat) a formula (concis) apararea; c) (despre judecatori magistratzi etc.) a formula sentintza. Pronuntzat: zie.